di Rosanna Frattaruolo
Poezii de George Nina Elian din 'Nimic Altceva' și din 'Grația cu care moare o frunză'.traduzione di George Nina Elian
la segreta speranza da Nimic Altceva
la logica non è mai stata il mio forte
il tunnel attraverso il quale vago il vicolo cieco in cui
cadrò
è il mio stesso corpo
il mio amico pittore pensava che fossi
un bambino indesiderato
per ora
sono il felice nessuno
e vengo da voi con la sera
quando tutte le cose diventano invisibili
da solo come quando
non c'è più nessun punto di riferimento spazio-temporale
nessuna idea in cui credere
c'era una strada
tu mi raccontavi storie della laguna
ero il ragazzo che mandavano
a comprare le sigarette
ecco perché
troverai sempre con me una ferita calda
una sorgente di sangue fresco che gorgoglia
ecco perché capirai perché
ogni uomo ha il diritto di portare
almeno un segreto con sé nella tomba
sognando sotto i ponti persi nella nebbia
intere notti ho viaggiato in treno
nutrendo la segreta speranza che la ferrovia non
finisse da nessuna parte
*
speranța secretă din Nimic Altceva
logica n-a fost niciodată punctul meu forte
tunelul prin care orbecăi fundătura în care
voi eșua
e chiar propriul meu trup
prietenul meu pictorul
credea că am fost un copil nedorit
pentru moment sunt fericitul nimeni
și vin pe la voi odată cu seara
atunci când toate lucrurile devin invizibile
singur ca atunci
când nu mai ai niciun reper spațio-temporal
nicio idee în care să crezi
era cândva o stradă
tu îmi istoriseai întâmplări din lagună
eram băiatul pe care-l trimiteau
după țigări
motiv pentru care
la mine vei găsi mereu o rană caldă
un izvor de sânge proaspăt gâlgâind
motiv pentru care vei înțelege de ce
orice om are dreptul să ducă
măcar o taină cu el în mormânt
visând pe sub pasarele pierdute în ceață
nopți întregi m-am plimbat cu trenul
nutrind speranța secretă că linia ferată nu
se va termina nicăieri
***
il rumore dell'acqua da Nimic Altceva
stai fermo e monologhi. e sei solo con il freddo. anche
quando parli con qualcun altro
stai ancora parlando con te stesso. il prossimo tuo.
e tu stesso. e la pioggia che vi ama tutti indistintamente.
essa è ovunque. come un dio che non potrai
mai chiamare o t i o s u s. che non potrai nominare.
cade un ramo. da qualche parte sta avvenendo
un fatto assurdo e definitivo.
tu senti solo il rumore dell'acqua
*
zgomotul apei din Nimic Altceva
stai și monologhezi. și ești singur cu frigul.
chiar și când vorbești cu altcineva tot cu tine vorbești. aproapele tău și tu însuți. și ploaia care vă iubește pe toți fără
deosebire. ea e peste tot. ca un dumnezeu
pe care nicicând nu-l poți numi otiosus. pe
care nu-l poți numi. cade o creangă.
undeva se petrece un fapt absurd și definitiv.
tu auzi doar zgomotul apei
***
esercizio di stile da Nimic Altceva
a volte ti viene da piangere a squarciagola
e non sai perché
come nella tua infanzia quando eri seduto sulle scale
di casa guardavi dritto davanti a te e ti mettevi a piangere
dal nulla e ana la tua nonna materna ti
chiedeva: che hai? cosa ti è successo? e non sapevi
cosa rispondere perché davvero
non avevi niente da rispondere
e continuavi a guardare lì anche se non vedevi
niente per via delle lacrime ma era come se ti
mancasse qualcosa di cui ancora adesso non sapevi
il nome e continui a piangere e
a guardare da qualche parte lontano
ma ora nessuno ti chiede niente
*
exercițiu de stil din Nimic Altceva
uneori îți vine să plângi în hohote și nu știi
de ce ca în copilărie când ședeai pe
treptele casei te uitai drept în față și
te-apuca din senin și ana bunica din partea
mamei te-ntreba ce-ai maică ce-ți e? iar tu
nu știai ce să răspunzi fiindcă n-aveai ce și
priveai continuu într-acolo deși nu vedeai
nimic din cauza lacrimilor dar parcă-ți
lipsea ceva de care nici acum n-ai aflat
cum se cheamă și continui să plângi și să
privești undeva departe dar acum ni-
meni nu te mai întreabă nimic
***
il luogo in cui tornerai da Nimic Altceva
l'estate ha bruciato tutto. si vedono solo
le rovine della pioggia
un uomo muore accanto a te nella speranza
che sopravvivate all'eternità
non sai mai chi decide
e
cosa c'è dopo
sarebbe meglio
rimanere completamente soli, sarebbe meglio
che nessuno ci vedesse
l'estate ha bruciato tutto. fino al cuore. anche
le lacrime
oltre la collina c'è la foresta
il luogo in cui tornerai si chiama
i e r i
*
locul în care ai să te-ntorci din Nimic Altceva
vara a ars totul. se mai văd doar
ruinele ploii
lângă tine moare un om în speranța
că veți supraviețui eternității
nu știi niciodată cine decide
și
ce mai urmează
cel mai bine-ar fi să
rămânem singuri cu totul cel mai bine
ar fi să nu ne mai vadă nimeni
vara a ars totul. până la inimă. chiar și
lacrimile
dincolo de deal e pădurea
locul în care ai să te-ntorci poartă numele
i e r i
***
un'ala di gabbiano nero da Grația cu care moare o frunză
tutto quello che riuscivo a vedere
era il tuo sopracciglio alzato per lo stupore
sembrava l'ala di un gabbiano nero --
un saluto discreto
(come una partenza in incognito)
inviato da stazioni piccole
e solitarie
*
o aripă de pescăruș negru din Grația cu care moare o frunză
tot ce vedeam
era sprânceana ta ridicată a întrebare
semăna cu o aripă de pescăruș negru --
un semn discret
(ca o plecare incognito)
trimis din gările mici
și singure
***
il vento dell'alba. tempo lineare da Grația cu care moare o frunză
stavo dormendo sulle rotaie della ferrovia. la mattina
facevo volare gli aquiloni sulle colline
vicino al mare
a notevole distanza un cane stava aspettando
aveva gli occhi spenti:
dovunque mi sedessi sembrava che
guardasse solo me
il commerciante di croci in fondo alla strada
taceva. poi guardava verso lo specchio
rifuggendo la sua luce come neve
che cade
direttamente sulla pelle
stavo dormendo sulle rotaie della ferrovia. sognavo
rose bianche e garofani
rossi su un campo color seppia
*
vântul din zori. timp linear din Grația cu care moare o frunză
dormeam pe o șină de cale ferată. dimineața
înălțam zmeie pe colinele
din apropierea mării
la o distanță apreciabilă un câine aștepta
avea privirile mate:
oriunde m-aș fi așezat părea că se
uită numai la mine
negustorul de cruci de la capătul străzii
tăcea. apoi căuta spre oglindă
ferindu-se de lumina ei ca de o zăpadă
ce cade
direct pe piele
dormeam pe o șină de cale ferată. visam
trandafiri albi și garoafe
roșii pe un câmp sepia
***
qui, cioè, Da qualche altra parte da Nimic Altceva
sabato.
erosi gradini del mattino. la luce (il riflesso
di un dente di lupo) lasciando gocciolare dolcemente gli errori
del goffo inverno nell'erba cosparsa di papaveri.
voci sotto il ghiaccio. finestre. da un lucernario
il sole sorgendo
come manifestazione dell'imprevisto:
ognuno di noi porta dentro di sé un esilio
come una voglia
(ovunque siamo, q u i significa a l t r o v e)
l'essenziale è saper aspettare sempre
senza speranza
un giorno insignificante. l'ultimo
*
aici, adică altundeva din Nimic Altceva
sâmbătă.
trepte roase-ale dimineții. lumina (reflexul
unui dinte de lup) lin picurând în iarba
cu maci erorile iernii stângace.
glasuri sub gheață. ferestre. dintr-o
lucarnă
soarele răsărind
ca o manifestare-a neprevăzutului:
fiecare din noi poartă-n el un exil
ca pe un semn din naștere
(orinde-am fi, a i c i înseamnă a l t u n d e v a)
esențialul e a ști să astepți mereu
fără speranță
o zi oarecare. ultima
***
la ferma direzione della caduta da Grația cu care moare o frunză
all'estremità superiore della scala - nessuna emozione:
un uomo sperimenta la dura carezza
dell'aria mattutina
tenendo il corpo dritto, deciso come un dito che indica
la ferma direzione della caduta
le macchine passano incessantemente. presto
comincerà a piovere
sulla parete un cartello di ammonimento:
non turbare la solennità della tristezza
catacombe ecatombe
la paura di una colpa immaginaria
l'estate sta finendo*. le macchine passano incessantemente
passa anche lei.
l'aveva vista solo una volta:
ora
(lo stesso giorno, verso sera, in un film
una ragazza affetta dalla sindrome di Stoccolma
si lascerà cadere dal tetto del palazzo)
in fondo alle scale suonano le campane
leggenda metropolitana spazio concentrazionario
* in italiano, in originale (nota dell'autore)
*
direcția fermă a căderii din Grația cu care moare o frunză
la capătul scării -- nicio emoție:
un om încearcă mângâierea dură
a aerului dimineții
cu trupul drept, hotărât ca un deget arătând
direcția fermă a căderii
trec întruna mașini curând
va începe să plouă
pe zid un poster-atenționare:
nu tulburați solemnitatea tristeții
catacombe hecatombe
frica de o vinovăție imaginară
l'estate sta finendo*. trec întruna mașini
trece și ea. o văzuse o singură dată:
acum
(în aceeași zi, către seară, într-un film
o fată atinsă de sindromul Stockholm
își va da drumul de pe acoperișul blocului)
la capătul scării bat clopotele
legendă urbană spațiu concentraționar
* vara e pe sfârșite (it., n. a.)
***
lastre di ghiaccio sull'acqua del fiume da Grația cu care moare o frunză
stavo guardando l'albero e non pensavo a niente
il treno tagliava il tempo come
un dio metallico
e rigido
ogni giorno era un bivio
(tu dove vai?
tu
dove ti perdi?)
il paziente aveva appoggiato la fronte contro il muro. sognava
lastre di ghiaccio galleggiavano sull'acqua del fiume
si poteva sentire una canzone (in aspetta di cosa?)
l'apparente figlio del poeta balbettava:
"in autunno piove con angeli di nebbia"
orme
passavano sul mio volto
ancora
vivo
*
sloiuri de gheață pe apa fluviului din Grația cu care moare o frunză
priveam capacul și nu mă mai gândeam la nimic:
trenul reteza timpul precum
un dumnezeu metalic
rigid
fiecare zi era o răspântie
(tu unde te duci?
tu
unde te pierzi?)
bolnavul își proptise fruntea-n perete. visa
sloiuri de gheață pluteau pe apa fluviului
se auzea un cântec (în așteptarea a ce?)
aparentul fiu al poetului gângurea:
"toamna plouă cu îngeri de ceață" --
treceau
urme de pași pe fața mea
încă
vie
George Nina ELIAN (Costel Drejoi). Poeta, saggista, traduttore, giornalista. Nato il 13 novembre 1964, Slatina (Romania).
Esordio: 1985, sulla rivista “Cronica” di Iaşi (Jassy), con poesia.
Libri di poesia: LUMINA CA SINGURĂTATE / LA LUCE COME SOLITUDINE, Edizioni Hoffman, Caracal — 2013; NINSOAREA SE ÎNTORSESE ÎN CER… / LA NEVE ERA TORNATA IN CIELO…, Edizioni Hoffman, Caracal — 2016; FERICIREA DIN VECINĂTATEA MORȚII / LA FELICITÀ NELLA VICINANZA DELLA MORTE, Edizioni Aius, Craiova — 2018; TIMPUL DIN AFARA CEASURILOR / IL TEMPO FUORI DAGLI OROLOGI, Edizioni Hoffman, Caracal — 2020; VERDELE CEAI AL MIEZULUI DE NOAPTE. Scrisori de dragoste / IL VERDE TÈ DELLA MEZZANOTTE. Lettere d’amore, Edizioni Alana, Slatina — 2021; NIMIC ALTCEVA / NIENT’ALTRO, Edizioni Hoffman, Caracal — 2022; GRAȚIA CU CARE MOARE O FRUNZĂ / LA GRAZIA CON CUI MUORE UNA FOGLIA, Edizioni Hoffman, Caracal — 2023.
Traduzioni: Silvina Vuckovic, A IUBI ŞI A DĂRUI SUFLET (titolo originale: AMAR Y ALMAR) — poesie, 2015; Cleopatra Lorințiu, EL PAISAJE EN EL QUE FALTO / PEISAJUL DIN CARE LIPSESC (edizione bilingue romeno-spagnola) – poesie, 2017; Alexandru Cristian Miloș, UNIVERSUL ÎN MÂINI / L’UNIVERSO NELLE MANI (edizione bilingue romeno-italiana) – poesie, 2019; Fernando Maroja, VENUS DIN MILO ÎN FERENTARI / VÊNUS DE MILO EM FERENTARI (edizione bilingue romeno-portoghese) – poesie, 2023.
Traduzioni delle sue poesie sono apparse in Messico, Argentina, Spagna, Italia, Cile, Brasile, Albania, Portogallo, Belgica, Francia, Serbia ecc. A sua volta, ha pubblicato e pubblica traduzioni di poesia italiana, francese, tedesca, serba, spagnola, portoghese e latinoamericana su riviste romene e di poesia romena su pubblicazioni in lingua spagnola.
***
George Nina ELIAN (Costel Drejoi). Poet, eseist, traducător, gazetar. Născut în ziua de 13 noiembrie 1964, la Slatina (România).
Debut: 1985, în revista “Cronica” din Iași, cu versuri.
Cărți de poezie: LUMINA CA SINGURĂTATE, Ed. Hoffman, Caracal — 2013; NINSOAREA SE ÎNTORSESE ÎN CER…, Ed. Hoffman, Caracal — 2016; FERICIREA DIN VECINĂTATEA MORȚII, Ed. Aius, Craiova — 2018; TIMPUL DIN AFARA CEASURILOR, Ed. Hoffman, Caracal — 2020; VERDELE CEAI AL MIEZULUI DE NOAPTE. Scrisori de dragoste, Ed. Alana, Slatina — 2021; NIMIC ALTCEVA, Ed. Hoffman, Caracal, 2022; GRAȚIA CU CARE MOARE O FRUNZĂ, Ed. Hoffman, Caracal, 2023.
Traduceri: Silvina Vuckovic, A IUBI ȘI A DĂRUI SUFLET (titlu original: AMAR Y ALMAR) — poezii, 2015; Cleopatra Lorințiu, EL PAISAJE EN EL QUE FALTO / PEISAJUL DIN CARE LIPSESC (ediție bilingvă română-spaniolă) — poezii, 2017; Alexandru Cristian Miloș, UNIVERSUL ÎN MÂINI / L’UNIVERSO NELLE MANI (ediție bilingvă română-italiană) — poezii, 2019; Fernando Maroja, VENUS DIN MILO ÎN FERENTARI / VÊNUS DE MILO EM FERENTARI (ediție bilingvă română-portugheză) — poezii, 2023.
Tălmăciri ale versurilor sale au apărut în Mexic, Argentina, Spania, Italia, Chile, Brazilia, Albania, Portugalia, Belgia, Franța, Serbia etc.
La rândul său, a publicat și publică traduceri din poezia italiană, rusă, franceză, germană, sârbă, spaniolă, portugheză și latino-americană în revistele românești și din poezia românească în publicațiile de limbă spaniolă.
in copertina: interferenze estive, Frazioni Rivarolo (31 luglio 2022) di Rosanna Frattaruolo
IL TASTO GIALLO 